continut informational

4. CONTINUTUL INFORMATIONAL

4.1 Continutul omogen

Degetarul este un obiect în formă de trunchi de con.
Are o suprafata laterală exterioară care prin desfăşurare este un sector de coroană circulară. Are o suprafaţă de cerc care corespunde capacului degetarului, adică părţii destinate sa ajute degetului să împingă acul să penetreze materialul textil de jos în sus.
Degetarul are şi o suprafaş[ interioară care se descompune într-un cerc şi un sector de coroană circulară. Toate aceste suprafeţe sunt utilizate pentru a reda un anumit conţinut care defineşte degetarul. Daca se doreşte redarea unei imagini dintr-un oraş, toate elementele de arhitectură sunt dispuse pe întreaga suprafaţă laterală a degetarului. Textul care explică despre ce oraş este vorba este înscris pe suprafaţa exterioară a cercului care defineşte capacul degetarului. Conţinutul este omogen pentru că:
- imaginea se referă la un oraş;
- textul explica despre ce oraş este vorba.

4.2 Conţinutul neomogen

Conţinutul devine neomoden atunci când proiectantul de conţinut doreşte ca pe suprafaţa degetarului să concentreze un volum cât mai mare de informatie. Simultan, îşi găsesc locul o stemă, o imagine a unui monument foarte cunoscut şi un basorelief. Neomogenitatea este benefică până la un punct, adică ână nu încarcă foarte mult degetarul.

4.3 Imagini fotografice

Imaginile fotografice sunt cel mai uşor de realizat, iar tehnicile de aplicare pe materialele ceramice asigură personalizarea rapidă a degetarelor. Există degetare cu imagini fotografice a persoanelor, a principalelor monumente, a unor vederi panoramice. Tot aici se include reproduceri după opere de artă. Imaginile color sunt interesante dar la mare căutare sunt imaginile sepia sau gri sau chiar alb-negru. Includerea imaginilor sub forma de conţinut se realizeaza fără deformare datorită trunchiului de con. Imaginea este delimitată clar sau este inclusă fără a exista un contur precis al acesteia.

4.4 Reprezentari grafice si de pictura

Pictura sau acuarela aplicată direct pe porţelan sau pe ceramică sau pe sticlă dau o notă aparte degetarelor. Dacă se execută matriţe şi dacă se fac execuţii în srie a operaţiilor de aplicare a componentelor imaginilor, conţinutul degetarului are menirea de a reprezenta un element din realitate sau simboluri definite de artist.

4.5 Operarea cu simboluri

Simbolurile sunt foarte frecvent utilizate în definirea conţinutului pentru că:
- sunt foarte cunoscute;
- au o semnificaţie definită şi acceptată;
- pun în corespondenţă elemente din lumea reală cu stări ale persoanelor;
- sunt indidualizate; - prezintă numeroase varietăţi prin formă, stilizare şi combinaţii de culori;
- se constituie în serii tematice.
Degetarele în care sunt executate simboluri au numeroase niveluri de abstractizare, iar conţinutul obţinut corespunde, de asemenea, unor variate niveluri de exigenţă.

4.6 Constructii cu texte in exclusivitate

Există degetare decorative care au conţinutul realizat numai prin utilizare de text. Textul indică:
- un eveniment;
- numele unei ţări;
- numele unei persoane foarte cunoscute;
- un proverb;
- un citat dintr-o operă literară.
Degetarul este definit prin fond care are o culoare care este în concordanţ[ cu semnificaţia textului.
Textul trebuie să fie:
- clar;
- concis;
- uşor de înţeles din punctul de vedere a semnificaţiei;
- citeţ chiar dacă sunt utilizate fonturi care dau un caracter special întregului demers.
Textul se scrie:
- paralel cu cercurile imaginare asociate bazei degetarului;
- perpendicular pe cercurile imaginare ale bazei mari a trunchiului de con;
- pe direcţii oarecare ale suprafeîei laterale a trunchiului de con;
- pe cercul care defineşte capacul degetarului.
Dacă sunt folosite simultan diferite reguli de elaborare a textului, degetarul capătă o semnificaţie aparte, devenind dacă se exagerează, o construcţie eterogenă, dificil de descifrat, dacă nu, chiar greoaie.

4.7 Texte si imagini separate

Includerea inpărţi ale ariei laterale în mod separat a unei imagini şi, respectiv, a unui text explicativ, au menirea de a crea un ansamblu coerent prin care se utilizează două alfabete pentru a descrie:
- doua lucruri complementare;
- două elemente identice din realitate;
- aspecte care nu au nimic în comun.
Creatorul de conţinut trebuie să:
- stabilească lungimea textului;
- aleagă forma de prezentare a imaginii;
- dezvolte o construcţie unitară, fără asperităţi, care permite o singură interpretare;
- evalueze comportamentul celor care analizează un degetar în care textul şi imaginea coexistă;
- echilibreze din punct de vedere informaţional raportul dintre ceea ce oferă imaginea şi ceea ce înseamnă textul din punct de vedere semantic.
Creatorul de conţinut trebuie să nu depăşească limita de lungime a textului, situaţie în care excedentul de text are menirea de a distruge armonia conţinutului, făcând textul neinteligibil şi reducând la minimum şansa de a avea un produs bine gândit, bine structurat şi mai ales, bine realizat practic.

4.8 Texte in imagini

AaaaaaaTextele în imagini au menirea de a creşte nivelul de semnificaţie care se atribuie conţinutului. Dacă se desenează o hartă, prezentarea numai a conturului nu generează un conţinut care este relevant. Dacă în interiorul hărţii se înscriu câteva oraşe , iar în exterior este scris numele ţării, deja cantitatea de informaţie este mare şi cumpărătorul are şansa să identifice chiar locuri pe care le-a vizitat. Stabilirea de trasee vine să crească interesul pentru degetarul decorativ.
Dacă se dă conturul hărţii şi se înscriu locurile unde se află anumite oraşe şi chiar monumente simbolizate sugestiv, ceea ce se obţine este exact conţinutul pe care îl aşteamtă turiştii dornici să achiziţioneze obiecte care să le amintească cu precizie despre locurile vizitate. Includerea ca text şi a anului curent permite de fiecare dată când este luat în mână un degetar-amintire, să se localizeze ţara, oraşul dar şi anul în care s-a desfăşurat o excursie sau un eveniment special cu ocazia căruia a fost cumpărat degetaru.

4.9 Texte explicative

Textul explicativ este rar expus la definirea unui conţinut. In dramaturgise se spune că gestul strică textul. In literatură se spune că tot ce se taie dintr-un text nu se fluieră. De aceea, la definirea unui conţinut, se preferă ca textele explicative să fie foarte scurte şi să fie precis plasate, pentru a da explicaţii simple şi concise imaginilor. Numele unei ţări, numele unui oraş, numele unui castel, numele unei persoane, data producerii unui eveniment, sunt numai câteva din textele foarte simple care se include în conţinutul degetarului, obţinând în acest fel o armonie între forme diferite de exprimare a ideilor. Amplasarea textului explicativ diferă de la concepţie la concepţie în ceea ce priveşte poziţia în raport cu o imagine sau cu mai multe imagini. Crearea unei anumite simetrii, a unui echilibru, vine să dea un aspect de conţinut bine structurat, echilibrat, fără elemente care să atragă atenţia prin faptul că ies în evidenţă ostentativ prin lungime, prin interferenţele cu imaginea, prin contraste izbitoare de culoare.

4.10 Constructii cu texte in exclusivitate

Există degetare decorative care au conţinutul realizat numai prin utilizare de text. Textul indică:
- un eveniment;
- numele unei ţări;
- numele unei persoane foarte cunoscute;
- un proverb;
- un citat dintr-o operă literară.
Degetarul este definit prin fond care are o culoare care este în concordanţ[ cu semnificaţia textului. Textul trebuie să fie:
- clar;
- concis;
- uşor de înţeles din punctul de vedere a semnificaţiei;
- citeţ chiar dacă sunt utilizate fonturi care dau un caracter special întregului demers.
Textul se scrie:
- paralel cu cercurile imaginare asociate bazei degetarului;
- perpendicular pe cercurile imaginare ale bazei mari a trunchiului de con;
- pe direcţii oarecare ale suprafeîei laterale a trunchiului de con;
- pe cercul care defineşte capacul degetarului.
Dacă sunt folosite simultan diferite reguli de elaborare a textului, degetarul capătă o semnificaţie aparte, devenind dacă se exagerează, o construcţie eterogenă, dificil de descifrat, dacă nu, chiar greoaie.